Stau si ma gandesc cum sa astern urmatoarele randuri incat mintea si egoul sa nu poata prelua controlul.

Cineva imi spunea ca ma deschid prea mult, cineva ca trebuie sa fiu mai discreta, cineva ca nu e bine ca scriu atatea pe blog.
Si cred ca aveau dreptate…nu o sa ma mai deschid mult ci cu totul, nu o sa fiu mai discreta ci o sa spun cine sunt si o sa imi arat copilul interior, am sa invit lumea sa patrunda inauntru si sa se joace cu mine!
Nu o sa mai scriu atatea pe blog ci o sa scriu si mai multe experiente si pareri.

…cate am de zis…cu ce as putea sa incep?!
Cum am fost tarata, cum am fugit? sau cum am ajuns unde nu m-as fi gandit si sunt fericita …oarecum?!

Incep sa rad, imi aduc aminte de prietena mea E. si o sa rada iar la urmatoarea poveste doar imaginadu-ma cum.ma tineam de gard!

Sunt obosita dar continui sa scriu, parca totodata as vrea sa tip in timp ce scriu. Sunt in metrou, in U.K ( tara pe care o urasc cel mai mult ). Simt cum zgomotul pe care il face metrou il simt undeva departe, in fundal. Ma uit la oameni…sunt atat de tristi…de ce scriu asta, ma intreb…pentru ca si tu esti trista si nu stii cum sa te exprimi…imi spune sufletul.

De ce am plecat din Romania?! Sa am experiente, asa am zis si sa ies din trauma din care eram dupa plecarea lui Paul.
Rad ca bleaga…imi zic in sinea mea” ia de aici experiente. ai vrut experiente, in 5 luni iti ies si pe nas si pe gura si…peste tot!”

Am plecat odata cu familia unchiului meu, pe parcurs drumurile noastre s -au seprat…pe naiba! ..am fugit…si nu ca as fi vrut doar ca…matusa mea ma “iubea” foarte mult, ma iubea atat de mult incat a vazut in mine un valet care face shopping pentru ca mercedesul este stricat si suntem o familie care “cere mult respect! “
Iar eu o femeie puternica care nu poate sa stea mult in picioare, care e “bolnava de trombocitoza” “cancer la san” eu pot cara sacose cu alimente! O femeie care accepta sa nu fie o victima proprei “boli” este mai prejos decat o femeie care chiar are probleme si tensiometrul langa pat este cel mai sfant.

Intr o.zi m- am hotarat sa “ii spun” ca imi doresc sa fiu o puturoasa si sa nu mai fac nimic si sa nu mai car bagaje pentru ca “eu nu am mercedes si nu pot merge 15 minute dus si 15 minute intors”

Am iesit plangand dupa o sesiune de “recunoastere a sentimentelor, de alea bune”…intelegeti ironia…
Cum am spus si mai sus, ma iubea atat de mult incat atunci cand am iesit afara, m-a ” invitat la un vals” in care ne-am intrecut in cine “danseaza” cel mai bine…Bineinteles ca mi-am dat seama, cu ocazia asta ca nu stiu sa dansez, ma tineam de gard implorand practic sa ma lase putin ca am obosit de la atata “dans”. Dorinta ei pentru acel “vals” a fost atat de mare incat a chemat-o pe verisoara mea mica. “Fericirea” verisoarei a fost atat de mare incat a inceput sa planga de “emotii”, incat isi implorase mama sa ma lase. Dar cand parintii zic ceva ..trebuie sa executi, asa ca mititica a executat.
Flatata fiind, am fost luata din nou la “dans” dar nu mai era vals ci street dance incat, va spun sincer, nu m-as fi gandit vreodata ca in doua miscari de ale ei o sa vad podeaua prin ochii Cenusaresei. Dar numai ca saraca Cenusareasa era in genunchi iar eu intinsa cu totul incat in socul ala de “fericire” imi pierdusem cunostinta cateva secunde!

Dupa doua zile de plans am fugit spunand ca ma duc sa mananc! Am luat actele si rucsacul. Fara haine fara nimic, am plecat sincer fara niciun regret! Am ajuns in Londra la un prieten in care mi-a inteles situatia apoi peste o luna m-am intors acasa.

In ziua in care mi-am luat biletul am plans de fericire, nu pot sa va descriu sentimentul pe care l-am avut stiind ca plec din tara asta! Locul meu nu este aici, oamenii buni nu se afla aici, oamenii pe care eu ii merit si ei ma merita NU SE AFLA AICI!( Cu cateva exceptii! ) Nici in tara asta nici in jurul meu.
Dar…ceva s-a intamplat in ziua in care am luat biletul! O prietena m-a sunat si mi -a spus ca o familie foarte bogata cauta pe cineva ca bona sa o inlocuiasca pe cea veche, urmand ca aceasta sa intre in prenatal! Fericirea mea de a ma intoarce acasa in Romanica mea era atat de intensa incat la propriu simteam cum imi danseaza sufletul incat i- am spus prietenei mele PAS , NU, nu vreau, nu imi pasa de bani, de nimic. Insistand si spunandu-mi ca va fi bine, poate voi avea un salariu “wow” ceva s -a intamplat, m-am intristat, ceva era foarte puternic si chiar voiam acasa!
Fara a intra in alte detalii, am ajuns ca o zi inainte sa plec in Romania ( la bilet nu renuntasem) sa ma prezint la interviu. Sefa mea a fost foarte draguta si prezentabila, o femeie pe care daca o vezi uiti sa mai inchizi gura! Mi-a explicat ce trebuia de explicat. Totusi simteam ca ceva nu este in regula si cum prietenii, cunostiintele ma cunosc si stiu ca sunt medium si foarte receptiva la anumite informatii de dincolo cineva imi spunea ” Nu Carmen”. Aici a fost prima greseala, nu am ascultat, si care in ziua de azi “platesc cu lacrimi” . Peste cateva zile, ma suna si imi spune ca din 17 persoane m-a ales pe mine si ca e foarte fericita si plus alte complimente la care m-am simtit flatata….Ceva s-a intamplat la propozitia ” din 17 persoane”…iar “cineva”mi-a zis ” nu este adevarat” de imi venea sa ma intorc si sa zic ” lasa-ma sa vorbesc” …dar cui?!…nu ca nu as stii…
Peste cateva zile back to London…fuck! Si din nou ” ai vrut experiente, ia experiente!”
Incep munca, toate bune si frumoase, facut cunostinta. Bona imi arata casa care am crezut ca la un momendat nu se mai termina …
Nu stiu cum vorbim despre interviu si bona ma intreaba cum a fost , dupa discutie imi spune sa nu dau credit atat de mult la ceea ce spune ea, sefa, pentru ca, citez bona ” ea asa spune la toata lumea, te-am ales pe tine, tu esti cea mai cea..” .
Recunosc ca am ramas foarte suprinsa si socata de “respectul” pe care aceasta il avea fata de oamenii pe care i- a servit 6 ani de zile. De-alungul discutilor imi dau seama ca acesti 6 ani au fost legati strict de partea materiala neavand nici o treaba fata de dragostea pentru copii si empatia lipsind cu desavarsire!!! Dupa doua saptamani in care am observat foarte multe nereguli si o lipsa totala de responsabilitate la PROPRIU din partea bonei ( cand spun responsabilitate ma refer la responsabilitatea de a FI OM). Am observat si incerc sa inteleg de ce, orice ziceam era intors pe dos si multe piedici puse, ma simteam ca intr-un labirint langa ea, unde simteam ca arunca mingea si eu trebuie sa o caut intr- un labirint.
Din punct de vedere spiritual o femeie cu o incarcatura energetica foarte grea, din punct de vedere psihologic, manipulatoare!
Dupa 3 zile in care practic m-a incurcat si mi- a creat confuzie si a zambit si iar a luat-o de la capat, am clacat! Am incercat sa nu arat si sa nu provoc , tot timpul mi a placut sa fiu un om care atunci cand cineva se poarta execrabil cu mine sa ma prefac ca nu stiu cine e cu adevarat. E asa de nostim cand unii oameni te considera “mic” si “nestiutor” dar in tine zace UNIVERSUL si toata cunoasterea lui!

Am plans, si am plans mult incat am simtit sa cer protectie din toate partile pentru ca mi se “transmite” ca la mijloc e ceva si ca uneori oamenilor le este frica, teama, sunt rautaciosi, invidiosi. Am plans pentru ca sunt un om care iubeste oamenii, sunt un om care apreciaza binele si nu spune dupa 6 ani vrute si nevrute. Sunt un om care ar muta muntii din loc daca situatia, persoana merita!
Dupa o foarte foarte scurta discutie fara sa intru in detalii, din pacate nu mi s-a oferit credit. Acesta in schimb primindu-l bona veche pe care o citez din nou ” da-i incolo ca au bani”…Increderea lor in astfel de persoana m-a intristat enorm si sper ca in viitor sa nu am parte de asa ceva…dar…fiecare cu lectiile lui …

Din pacate sunt multe detalii pe care nu pot sa le scriu, dar dezamagirea mea fata de situatie este imensa! Dar ceva frumos este si acel ceva sunt copiii pe care atunci cand le vezi fetisoarele nu stii ce sa musti mai intai din ei!

Ca incheiere vreau doar sa va transmit ceea ce am invatat eu in cele 5 luni!
1. Mai bine cu strainii decat cu familia!

2. Nu face compromisuri!

3. Oamenii cu adevarat buni nu sunt niciodata apreciati , iar cei profitori vor castiga mereu. Stati mai departe de situatii,locuri de munca, persoane in care valoarea voastra ca om nu este apreciata!

4.Banii nu pot egala caracterul unui om! Daca crezi ca cu banii poti cumpara lumea atunci da, asa este, dar ii vei cumpara pe cei profitori si materialisti. Un om cu caracter niciodata nu o sa fie “cumparat”!

5 Asculta-ti INTUITIA, Sinele si Ghizii tai spirituali!!!



Sa mai scriu si data viitoare sau “ma deschid prea mult”?
Va iubesc si rog Universul sa isi deschida bratele si sa va imbratiseze tare tare cu Iubire! Ati simtit?:)